Ti scola per l sport te Südtirol

Sport d'inviern: training y garejedes tla miëura cundizions

Cundizion per pudëi se scrì ite: 

  • Diplom dla scola mesana
  • Test de amiscion de sport d'ansciuda dl ann dant
  • Partezipazion al program de alenamënt dla scola

Obietifs dla scola:

La sezion sportiva (giuridica, economica, aziendela + sport) ie metuda su da materies per njinië ca l studënt ai bujëns mudei dl mond dl lëur modern y ala aspetativa dla sozietà, che pertënd for plu cunescënzes nueves, cumpetënzes y fortli. Chësta sezion ti dà na majera mpurtanza a na furmazion tl ciamp dla chëutes y dl' aministrazion. Do avëi stlut ju la scola, à i sculeies cumpetënzes tla proietazion y organisazion y sà da nterpreté contes de firmes y aziendes.

Tla scoles dla valedes ladines vëniel adurvà l nseniamënt paritetich, ulache mesa la materies vën nseniedes per tudësch y meses per talian.

La sezion "Aministrazion, finanza, marketing y sport" tl ITC Raetia a Urtijëi ie pieda via tl ann de scola 2007/08 cun n drë sgors!

L ie unida metuda su la sezion nueva IGEA CUN SPORT tl ITE Raetia a Urtijëi. Tres l autonomia scolastica iel stat mesum mudé l ëurar de scola y jì ite nsci sun i debujëns de chëi jëuni che pratighea sport a livel agonistich. Mé cun l gran aiut dl organisazion da pert dl Schi Club Gherdëina y dl Snowboard Club Gherdëina y cun finanziamënc straordineres dla man publica y de privac, iel stat mesum de pië via cun chësta sezion te na scola auta.
L vën pità schi alpin, biathlon, pudejé, saut cun i schi, cumbineda nordica, freestyle y snowboard. L'ëures de scola ie metudes adum a puntin per i bujens di sportifs. 
Nce sce l sport à n gran pëis, ti vën dat na gran mpurtanza ai studi y al nseniamënt dla materies scolastiches te n sistem de scola paritetich, ulache mesa la materies vën nseniedes per tudësch y meses per talian.

Nosc ponc de forza:

  • Model ejempler de na educazion plurilinguela
  • La rujenedes talian y tudësch à l medem valor tl nseniamënt
  • Preparazion ideéla per l ejam de bi- y trilinguism; 10 ani te na scola ladina cun sistem paritetich cun diplom de maduranza do avëi stlut ju n'università taliana o austriaca porta pro a giapé automaticamënter l dimplom de trilinguism C1
  • Diplom de maduranza de cualità tl ciamp dl marketing y aministrazion de na firma
  • Furmazion pratica (praticariat de na firma, firma simuleda, vijita a aziendes etc.)
  • Nfrastrutura moderna
  • La pluralità culturela y linguistica vën prijeda
  • CLIL te deplù materies
  • L vën pità cursc de furmazion per ruvé a diploms nternaziunei: p.ej. ECDL, First Certificate, CAE, etc.
  • Viages linguistics oradecà
  • Proiec interdisciplineres te deplù rujenedes
  • Nsenianc mutivei y mpeniei
  • Puscibltà de pudëi sté tla cësa di studënc "Assudëi"

Nëus te piton:

  • Furmazion tl spirt da mprenditëur cun la cumpetënzes che n adrova tl ciamp
  • Cuncorsc de ideies y nseniamënt cun esperc
  • Partezipazion a fieres de firmes furmatives simuledes
  • Puscibltà de n praticariat ne na firma
  • Putenziamënt dl nglëisc, rujeneda dl'economia
  • Firma furmativa simuleda

Dureda:

5 ani

Titul de stude:

La scola fina via cun l ejam de maduranza y l diplom di 5 ani de Istitut Tecnic Economic tla sezion aministrazion, finanzes y marketing. L diplom te dà la puscibltà de jì inant te universiteies talianes, tudësces y nglëijes da nëus y nce oradecà. La preparazion ie ideéla per jì inant tl ciampl dla giurisprudënza, dl' economia, dla rujenedes, etc.

Pusciblteies de lëur:

  • Tl' economia privata (p.ej. banches, agenzies de assegurazion, mprejes de cumerz y dl turism y de servijes, etc.)
  • Tl' aministrazion publica
  • Ti lëures ndependënc (p.ej. agënt de cumerz, mediatëur, etc.

Tabela dl' ëures:

Materies de nseniamënt1. Tlas2. Tlas3. Tlas4. Tlas5. Tlas
Religion (D/I/L)11111
Ladin (L)22121
Deutsch (D)44344
Italiano (I)44434
English (E)33333
Geschichte (D)22222
Mathematik (D)44333
Diritto ed Economia (I)22   
Biologie und Erdwissenschaften (D)22   
Physik und Chemie (D)22   
Geografie (D)22   
Wirtschaftsgeografie (D)  2  
Informations- und Kommunikationstechnologie (D/I)2222 
Economia Aziendale (I)22688
Diritto (I)  323
Volkswirtschaft (D)  223
Sport (I)22443
Nseniamënt sëurapro22  1
Ëures al'ena3636363636
Ëures per tudësch1616151312
Ëures per talian1212151717


Ski College ITE Raetia

La grupa de lëur "sport" metuda adum dal diretëur Bernhard Flatscher, dala coordinadëura al sport y presidënta dl Schi Club Gherdëina Lidia Bernardi, dala coordinadëura al sport dla scola Michaela Messner y nce da nsenianc, trainadëures y sculeies, possa do passa diesc ani de pascion y de mpëni da pert de duc i nteressei cunedì cun legrëza che l ITE Raetia ie deventeda la prima scola auta paritetica che possa nce se tlamé Ski College!

La gran cumpëida de suzesc naziunei y nternaziunei rejona da sëui: Bele 31 (ex-)sculeies y sculées de nosta scola fajova o fej pert de na scuadra naziunela.

 
Njontes:

  • Criteres per l recunescimënt - Ski College
  • Nfurmazions desfrëntes per la sezion Sport ITE Raetia cun ativiteies dla garejedes
  • Lista di sculeies y dla sculées che fej y fajova pert de na scuadra naziunela
  • Diplom de recunescimënt ufiziel dla FISI
  • I.S.I.S. Ingerborg Bachmann de Tarvisio (Friuli Venezia Giulia)
  • Istitut Sup. Follador-De Rossi Ski College Veneto de Falcade (Veneto)
  • Scola Ladina de Fascia de Sèn Jan (Trentin)
  • Scola Sportiva Istitut Tecnich Economich “Raetia” de Urtijëi/Gherdëina (Südtirol)
  • Istitut Sup. Claudia de Medicis de Malles/Venuesta (Südtirol)
  • Istitut College Frejus de Bardonecchia (Piemonte)
  • Fundazion Lizeum Linguistich Courmayeur (Val d’Aosta)
Ski College - lettera di riconoscimento
Và al document
Ski College - norme per riconoscimento
Và al document
Ski College ITE Raetia Info
Và al document
Atleti ITE Raetia - squadre nazionali
Và al document
Register digitel